Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Evenimentul Zilei
Anul şi data apariţiei: 20.10.2011
Tematica: Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011
Categoria articolului: ştiri
Autorul articolului: Cristina Olivia Moldovan
Titlul articolului: RECENSĂMÂNT 2011: Mesaj pentru romi: "Dacă vă declaraţi etnia, sumele alocate romilor s-ar putea tripla"
Numărul fotografiilor: 1
Acces online: https://www.evz.ro/detalii/stiri/recensamant-2011-mesaj-pentru-romi-daca-va-declarati-etnia-sumele-alocate-romilor-s-ar-95.html


Aşa cum s-a văzut la recensământul trecut, romii se feresc să-şi declare etnia, iar acest lucru îi costă. O cifră corectă obţinută la acest recensământ ar aduce mai mulţi bani de la UE pentru programele destinate lor.
 
La recensământul trecut, şi-au declarat apartenenţa etnică doar 535.250 dintre romi, în condiţiile în care, conform estimărilor Comisiei Europene, sunt 1,8-2,5 milioane. Teama de discriminare, în unele cazuri ruşinea şi frica de eventuale repercusiuni, îi fac să se declare români ori să refuze răspunsul la întrebarea privind etnia.

"Să fie mândri de ceea ce sunt!"
Aurel Pascu, vicepreşedintele Partidei Romilor „Pro Europa” Cluj, îi îndeamnă pe romi să-şi declare adevărata etnie, atrâgând atenţia că, altfel, fac un deserviciu comunităţii. „Fac un apel către romi să conştientizeze cât e de important să îşi declare etnia la recensământ, să se declare romi, nu români sau maghiari, chiar dacă vorbesc această limbă. Să nu aibă motive de a nu se declara romi, să fie mândri de ceea ce sunt. Dacă noi, romii, ne vom declara etnia reală, se va vedea că suntem principala minoritate din România, iar Guvernul şi UE vor fi determinate să aloce finanţări corespunzătoare pe proiecte de integrare socială”, a spus Aurel Pascu.
 
Teama de expulzare şi memoria persecuţiilor istorice
El a explicat că principala cauză pentru care romii nu-şi declină etnia este teama de persecuţie şi lipsa educaţiei.”Membrii etniei au temeri în a se declara romi, din cauza expulzărilor la care s-a ajuns din statele UE. Mai apar şi teama de stigmatizare şi memoria persecuţiilor istorice la adresa romilor”, a mai spus Pascu, precizând că sumele alocate programelor pentru romi s-ar putea tripla dacă ei ar fi corecţi în completarea chestionarelor.
 
Limba romani în administraţie
Marian Mandache, reprezentant al Asociaţiei Romani Criss, spune că, înainte de orice, recunoaşterea apartenenţei este o datorie morală. "Este datoria noastră morală să sprijinim interesul comunităţii din care facem parte. Există şi multe avantaje practice: dacă statisticile arată numărul real, politicile de integrare pot fi mai bine articulate, autorităţile ar putea atrage resurse mai multe, iar în localităţile cu peste 20% s-ar putea folosi limba romani în administraţie", spune el.

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.